Profilul recrutorului<\/p>\n\n\n\n
Nimeni nu se ofer\u0103 s\u0103 fie victim\u0103 a exploat\u0103rii, fie c\u0103 este vorba de exploatare \u00een scopuri sexuale, munc\u0103 sau pentru activit\u0103\u021bi ilegale. Cu toate acestea, \u00een func\u021bie de modul \u00een care percepem situa\u021bia \u00een care ne afl\u0103m, tindem s\u0103 acord\u0103m \u00eencredere persoanelor care ofer\u0103 solu\u021bii problemelor noastre.\u00a0Caracteristicile prezentate mai jos schi\u021beaz\u0103 portretul recrutorului\/traficantului de fiin\u021be umane.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– V\u00e2rste cuprinse \u00eentre 20 \u0219i 45 de ani \u2013 majoritatea recrutorilor\/trafican\u021bilor au v\u00e2rstele men\u021bionate, de\u0219i exist\u0103 cazuri de trafican\u021bi cu v\u00e2rste mai mici sau mai mari. Potrivit stadiilor de dezvoltare propuse de psihologul american Erik H. Erikson, acest grup de v\u00e2rst\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de a \u00eentre\u021bine rela\u021bii intime ca urmare a form\u0103rii identit\u0103\u021bii personale din stadiul anterior (12 \u2013 18 ani). Aceast\u0103 etap\u0103 de v\u00e2rst\u0103 se caracterizeaz\u0103 din punct de vedere psiho-social prin orientarea voca\u021bional\u0103 \u0103i structurarea carierei. \u00cen cazul recrutorilor, experien\u021bele de via\u021b\u0103, valorile socio-culturale accesibile au determinat orientarea spre activit\u0103\u021bi cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative \u0219i a suportului necesar unei bune dezvolt\u0103ri a identit\u0103\u021bii personale.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Aspect fizic \u00eengrijit \u2013 statisticile arat\u0103 c\u0103 traficul de persoane reprezint\u0103 una din cele mai \u201eprofitabile\u201d infrac\u021biuni dup\u0103 traficul de arme \u0219i droguri. Pe de alt\u0103 parte, pove\u0219tile de succes presupun reflectarea \u201erealiz\u0103rilor\u201d prin vestimenta\u021bie \u0219i accesorii nu neap\u0103rat conservatoare, ci mai degrab\u0103 conforme cu valorile socio-culturale ce promoveaz\u0103 gusturi pentru produsele \u201ede marc\u0103\u201d. Toate acestea devin vizibile sub forma unui aspect fizic \u00eengrijit ce promoveaz\u0103, al\u0103turi de ceilal\u021bi factori, imaginea succesului promis.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Nivel de educa\u021bie mediu \u2013 recrutarea \u0219i traficarea persoanelor presupun abilit\u0103\u021bi de comunicare \u0219i de persuasiune achizi\u021bionate \u00eentr-o form\u0103 de educa\u021bie formal\u0103 peste nivelul minim. Majoritatea recrutorilor\/trafican\u021bilor sunt absolven\u021bi de licee sau \u0219coli profesionale, de\u0219i acest criteriu nu este unul general valabil; \u00een multe cazuri experien\u021ba de via\u021b\u0103 \u0219i, implicit, experien\u021ba \u00een cadrul re\u021belelor de crim\u0103 organizat\u0103 au contribuit substan\u021bial la \u201eeducarea\u201d abilit\u0103\u021bilor necesare.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Istoric de abuz \u00een familie \u2013 cercet\u0103rile psihologice confirm\u0103 teoria conform c\u0103reia abuzatorul a fost, la r\u00e2ndul s\u0103u, victim\u0103. Dintre caracteristicile abuzatorului se pot enumera: martor la manifest\u0103rile violente dintre p\u0103rin\u021bi, victim\u0103 a abuzurilor fizice \u0219i\/sau emo\u021bionale \u00een familie \u00een perioada copil\u0103riei, stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103, minimalizarea propriilor responsabilit\u0103\u021bi, nevoia de a se impune \u0219i de a controla persoanele cu care intr\u0103 \u00een contact.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u2013 termenul a fost introdus mai \u00eent\u00e2i de scriitorul Daniel Goleman \u00een 1995; inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u00eens\u0103 a fost subiectul multor cercet\u0103ri din domeniul psihologiei cunosc\u00e2nd mai multe defini\u021bii, de la “abilitatea de a procesa informa\u021bii cu caracter emo\u021bional ce includ \u00een mod special percep\u021bia, asimilarea, \u00een\u021belegerea \u0219i managementul emo\u021biilor\u201d (Mayer \u0219i Cobb, 2000), la caracteristicile sugerate de psihologul David Caruso \u00een 2004: \u201eidentificarea cu acurate\u021be a emo\u021biilor; folosirea emo\u021biilor \u00een procesul cognitiv; \u00een\u021belegerea cauzelor diferitelor tipuri de emo\u021bii; acceptarea emo\u021biilor cu scopul dob\u00e2ndirii semnifica\u021biilor sentimentelor noastre\u201d p\u00e2n\u0103 la \u201eCapacitatea mental\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103 ce ne ofer\u0103 sensibilitatea emo\u021bional\u0103 \u0219i poten\u021bialul pentru \u00eenv\u0103\u021barea abilit\u0103\u021bilor de management al emo\u021biilor cu scopul maximiz\u0103rii \u0219anselor de supravie\u021buire ca specie\u201d (Steve Hein, 2005). \u00cen contextul fenomenului traficului de persoane, inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 reprezint\u0103 o caracteristic\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een special \u00een cazul recrutorilor care folosesc tehnici de manipulare mai subtile, suger\u00e2nd abilitatea unei persoane de a empatiza cu ceilal\u021bi pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor celor din urm\u0103, prin aceasta asigur\u00e2ndu-\u0219i atingerea scopului final: recrutarea.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Face parte dintr-o re\u021bea de trafican\u021bi \u2013 defini\u021bia traficului de persoane conform Protocolului de la Palermo (2000) face referiri la un proces complex care necesit\u0103 construirea unor rela\u021bii care s\u0103 faciliteze parcurgerea tuturor etapelor de la recrutare, transportare, v\u00e2nzare, ad\u0103postire p\u00e2n\u0103 la exploatarea propriu zis\u0103. Cu toate acestea, \u00een special \u00een \u021bara de destina\u021bie, recrutorul poate ac\u021biona de unul singur, folosindu-se de rela\u021bii ce nu \u021bin neap\u0103rat de o structur\u0103 organizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Manifest\u0103 comportament violent \u2013 acest tip de comportament este \u00eent\u00e2lnit \u00een special \u00een cazul trafican\u021bilor care se folosesc de agresiunile verbale \u0219i fizice ca metod\u0103 de control, dar \u0219i ca metod\u0103 coercitiv\u0103 (real\u0103 sau \u201eanticipat\u0103\u201d) \u00een scopul ob\u021binerii obedien\u021bei privind interdic\u021biile impuse \u0219i comportamentele a\u0219teptate (ex. interdic\u021bia de a vorbi despre anumite subiecte cu clien\u021bii sau acceptarea tuturor clien\u021bilor).<\/p>\n\n\n\n
\u00a0– Este foarte bine organizat \u2013 de\u0219i \u00een faza de recrutare poate da impresia c\u0103 accept\u0103 dreptul persoanei de a se r\u0103zg\u00e2ndi, adapt\u00e2ndu-se la situa\u021bie, \u00een realitate traficantul urmeaz\u0103 un plan prestabilit, cu date \u0219i rute exacte, evenimentele neprev\u0103zute fiind de cele mai multe ori anticipate sau comb\u0103tute prin folosirea unor tehnici de manipulare (ex. dac\u0103 persoana dore\u0219te s\u0103 am\u00e2ne data plec\u0103rii i se spune \u201eacum ori niciodat\u0103\u201d).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Profilul recrutorului Nimeni nu se ofer\u0103 s\u0103 fie victim\u0103 a exploat\u0103rii, fie c\u0103 este vorba de exploatare \u00een scopuri sexuale, munc\u0103 sau pentru activit\u0103\u021bi ilegale. Cu toate acestea, \u00een func\u021bie de modul \u00een care percepem situa\u021bia \u00een care ne afl\u0103m, tindem s\u0103 acord\u0103m \u00eencredere persoanelor care ofer\u0103 solu\u021bii problemelor noastre.\u00a0Caracteristicile prezentate mai jos schi\u021beaz\u0103 portretul […]<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[22],"tags":[],"class_list":["post-348","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-materiale-informative","et-doesnt-have-format-content","et_post_format-et-post-format-standard"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=348"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":352,"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/348\/revisions\/352"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/alternativesociale.ro\/antitrafic\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}